Lentilele convergente sunt utilizate pentru a trata probleme precum presbiopia, hipermetropia și afachia. Aceste lentile au calitatea de a transforma un fascicul paralel de lumină într-unul convergent.
Lentilele pot fi convergente (convexe) și divergente (concave) și se bazează pe fenomenul de refracție a luminii, adică schimbarea direcției de propagare a acesteia la trecerea dintr-un mediu transparent în altul (1). Direcția și procentul în care lumina își schimbă direcția depind de curbura lentilei, de materialul din care este fabricată aceasta și de materialul în care se află.
Lentilele convergente sunt mai groase la centru și mai subțiri spre extreme (2). Dacă ambele părți ale lentilei se curbează spre exterior avem de-a face cu o lentilă convergentă. Aceasta va direcționa lumina de la obiectele îndepărtate spre interior către un singur punct numit punct focal.
Punctul focal al unei lentile convergente apare în cazul în care razele de lumină paralele care au trecut prin lentilă converg pentru a forma o imagine. Dacă lumina paralelă va focaliza la 1 metru, se spune că lentila are 1 dioptrie de putere. Dacă focalizarea se produce la 1/2 metri, 2 dioptrii, iar la 1/3 metri, 3 dioptrii.
Lentila convergentă direcționează un fascicul de lumină către un punct din centrul optic sau axa lentilei (3). O astfel de lentilă convertește razele paralele de lumină în raze convergente și produce o imagine reală. Atâta timp cât obiectul se află în afara punctului focal, imaginea este reală și inversată. Când obiectul se află în interiorul punctului focal, imaginea devine virtuală și verticală.
Distanța de la lentilă la punctul focal se numește distanța focală. Pentru lentilele convergente, distanța focală este întotdeauna pozitivă, în timp ce lentilele divergente au întotdeauna distanțe focale negative.
Lentilele biconvexe sunt acele lentile curbate spre exterior pe ambele părți.
Lentilele plan-convexe sunt acele lentile curbate spre exterior într-o parte și plane pe cealaltă parte.
Lentilele concave-convexe au o față convexă și una concavă.
Odată cu înaintarea în vârstă, cristalinul își pierde elasticitatea motiv pentru care capacitatea de a focaliza un fascicul de lumină în retină este afectată. Această problemă oftalmologică se numește prezbiopie. În cazul unei alte afecțiuni, hipermetropia, imaginea este concentrată în spatele retinei deoarece puterea de refracție a cristalinului este prea slabă sau axa globului ocular este prea scurtă.
Un ochi normal este capabil să focalizeze corect imaginile în retină. Dacă optica ochiului diferă de cea a unui ochi normal, atunci vorbim despre defecte de refracție sau erori oculare, inclusiv miopie și hipermetropie (vedere lungă). Hipermetropia este o anomalie de refracție din cauza căreia imaginea se formează în spatele retinei (4). Cu cât un ochi cu hipermetropie prezintă mai multe dioptrii de eroare de refracție, cu atât imaginile sunt mai nefocalizate atunci când persoana nu poartă ochelari. Practic, fasciculele de lumină concentrate în spatele retinei fac necesară folosirea unor lentile convergente pentru a corecta vederea. Persoana poate manifesta dificultăți de focalizare care au ca efect dureri de cap, oboseală, efort ocular excesiv sau încordare oculară.
Factorii genetici joacă un rol foarte important în hipermetropie. Dacă un părinte are hipermetropie, copiii prezintă un risc crescut de a suferi de această afecțiune. Riscul este și mai mare dacă ambii părinți se confruntă cu hipermetropia.
În timpul copilăriei și până la vârsta de 40-50 de ani, cristalinul (lentila naturală a ochiului) poate focaliza imaginile din retină. Odată cu vârsta, acesta își pierde capacitatea de concentrare, iar nevoia de a purta ochelari crește. Acest lucru este cunoscut sub numele de prezbiopie (5). Aceasta este pierderea treptată a capacității ochilor de a se concentra asupra obiectelor și este cauzată de o întărire a cristalinului. Focalizarea obiectelor se face mai greu, indiferent de distanța la care persoana privește. Este posibil să devii conștient de prezbiopie atunci când începi să ții cărți și ziare la depărtare mare de ochi pentru a le putea citi. Poți corecta situația prin purtarea unor ochelari de vedere sau a unor lentile de contact.
Cristalinul focalizează lumina care intră în ochi și trimite o imagine concentrată în partea din spate a ochiului, iar în lipsa acestuia lucrurile vor arăta neclare. Afachia înseamnă că îți lipsește cristalinul din ochi. Cristalinul se află în spatele pupilei și irisului (partea colorată a ochiului). Irisul este protejat de cornee și este înconjurat de scleră (partea albă a ochiului). Cauzele afachiei pot include o intervenție chirurgicală, leziuni și afecțiuni medicale congenitale. Afachia poate fi corectată cu ajutorul ochelarilor, a lentilelor de contact sau al unei intervenții chirurgicale (6).
Scopul utilizării lentilelor convergente este acela de a compensa incapacitatea ochilor de a se concentra asupra obiectelor din apropiere. Opțiunile prin care o persoană poate remedia această problemă includ purtarea ochelarilor de protecție sau a lentilelor de contact, efectuarea unei intervenții chirurgicale de refracție sau folosirea implanturilor de cristalin pentru prezbiopie.
Ochelarii de vedere sunt o modalitate simplă și sigură de a corecta problemele de vedere cauzate de prezbiopie (ochelari de citire) sau hipermetropie.
Vei avea nevoie de lentile cu prescripție medicală pentru prezbiopie, în cazul în care ochelarii standard sunt inadecvați sau dacă ai deja nevoie de lentile de corecție pe bază de prescripție medicală pentru miopie, hipermetropie sau astigmatism.
Alegerile tale pot include:
Dacă nu dorești să porți ochelari de vedere, încearcă lentile de contact pentru a îmbunătăți problemele de vedere precum hipermetropia sau astigmatismul. Acestea oferă în general o vedere periferică mai bună. Totuși, este posibil ca această variantă să nu ți se potrivească dacă suferi de anumite afecțiuni legate de pleoape, canale lacrimale sau ochi.
Printre tipurile de lentile de contact disponibile se numără:
De asemenea, lentilele de contact pot fi colorate sau cu filtre. Poți alege lentile monotone, bitone sau tritone, pentru o schimbare a înfățișării.
Prețul acestor lentile depinde de prescripțiile medicale și de complexitatea problemelor oftalmologice ale fiecărei persoane.
Lentilele convergente sunt extrem de utile în oftalmologie, deoarece acționează, în mod direct, în procesul de gestionare sau de rezolvare a unor probleme de refracție cu care te poți confrunta. Asigură-ți o vedere sănătoasă la orice vârstă! Mergi la controale oftalmologice regulate și urmează sfaturile medicului specialist pentru a preveni, identifica sau trata orice fel de afecțiune oculară.
Atenție! Acest articol are un caracter stric orientativ. În cazul în care suferi de probleme de sănătate, adresează-te medicului.
Bibliografie: